Pluralul pentru polen
polenuri
POLÉN, polenuri, s. n. (
Bot.) Pulbere, de obicei galbenă, constituită din grăun- cioare microscopice produse de anterele staminelor. – Din
fr.,
lat. pollen, genn.
Pollen. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru polen:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | polen | polenul | polenuri | polenurile |
---|
Dativ-Genitiv | polen | polenului | polenuri | polenurilor |
---|