Pluralul pentru preacuviinta; preacuviinta la plural

Pluralul.ro

Alfă pluralul oricărui substantiv din limba română

preacuviinta nu are formă de plural

preacuviință

preacuviință f., pl. e (după vsl. prĭepodobiĭe). L. V. Mare cuviință, pietate.
Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin preacuviinta:
SingularPlural
CazNearticulatArticulatNearticulatArticulat
Nominativ-Acuzativpreacuviințăpreacuviința
Dativ-Genitivpreacuviințepreacuviinței

Cuvinte Populare:
Cuvinte Vecine:
Cuvinte Aleatoare:
Ai observatii? × Ai gasit o greseala sau vrei sa ne transmiti o observatie? Multumim pentru mesaj! Iti vom raspunde curand.
Trimite