Pluralul pentru precipitiu
precipiții
PRECIPÍȚIU, precipiții, s. n. (
Înv.) Abis, prăpastie. ♦ Cădere de la înălțime. ♦
Fig. Dezastru, ruină. –
Din lat. praecipitium. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru precipitiu:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | precipițiu | precipițiul | precipiții | precipițiile |
---|
Dativ-Genitiv | precipițiu | precipițiului | precipiții | precipițiilor |
---|