Pluralul pentru predestinatiune
predestinațiuni
predestinați(un)e f. 1. înlănțuire de evenimente ce nimic nu poate înlătura; 2. în teologia calvină: decret divin care regulează dinainte mântuirea sau pierzarea oamenilor.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin predestinatiune:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | predestinațiune | predestinațiunea | predestinațiuni | predestinațiunile |
|---|
| Dativ-Genitiv | predestinațiuni | predestinațiunii | predestinațiuni | predestinațiunilor |
|---|