Pluralul pentru prisos
prisosuri
PRISÓS, prisosuri, s. n. 1. Ceea ce depășește necesarul, ceea ce întrece o anumită limită; prisosire, prisosință, prisoseală, surplus, excedent;
p. ext. belșug, abundență. ◊
Loc. adj. și adv. De prisos = (care este) în plus;
p. ext. (care este) inutil, fără rost. ◊
Loc. adv. Cu prisos = în plus; din plin, din belșug.
2. (La
pl.;
înv. și
reg.) Teren agricol care prisosea moșierului și pe care acesta îl arenda țăranilor. – Din
ngr. perissós. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru prisos:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | prisos | prisosul | prisosuri | prisosurile |
---|
Dativ-Genitiv | prisos | prisosului | prisosuri | prisosurilor |
---|
prisoase
prisos n. 1. ceeace e mai mult decât trebue: dați săracilor din prisosul vostru; 2. abundanță: atâta prisos de bucate; de prisos, superfluu, nefolositor: cheltuieli, vorbe de prisos. [Gr. bizantin PERISSÓS, abundant].
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru prisos:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | prisos | prisosul | prisoase | prisoasele |
---|
Dativ-Genitiv | prisos | prisosului | prisoase | prisoaselor |
---|