Pluralul pentru proscomidire

proscomidiri

PROSCOMIDÍ, proscomidesc, vb. IV. Tranz. (Despre preot) A pregăti pâinea și vinul pentru împărtășanie; a face o proscomidie. – Din proscomidie (derivat regresiv).

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin proscomidire:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	proscomidire	proscomidirea	proscomidiri	proscomidirile
Dativ-Genitiv	proscomidiri	proscomidirii	proscomidiri	proscomidirilor