Pluralul pentru proscriptiune
proscripțiuni
proscripți(un)e f. 1. osândire la moarte fără forme judiciare: proscripțiunile lui Sylla; 2. măsuri violente în contra persoanelor în timp de turburări civile; 3. fig. desființare: proscripțiunea unui obiceiu.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin proscriptiune:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | proscripțiune | proscripțiunea | proscripțiuni | proscripțiunile |
---|
Dativ-Genitiv | proscripțiuni | proscripțiunii | proscripțiuni | proscripțiunilor |
---|