Pluralul pentru rebutare
rebutări
REBUTÁRE, rebutări, s. f. Acțiunea de a rebuta și rezultatul ei; operație de stabilire a rebuturilor. –
V. rebuta. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin rebutare:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | rebutare | rebutarea | rebutări | rebutările |
|---|
| Dativ-Genitiv | rebutări | rebutării | rebutări | rebutărilor |
|---|