Pluralul pentru rezistor

rezistori

rezistór s. n., pl. rezistoáre

Declinarea substantivului masculin rezistor:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	rezistor	rezistorul	rezistori	rezistorii
Dativ-Genitiv	rezistor	rezistorului	rezistori	rezistorilor

rezistoare

REZISTÓR, rezistoare, s. n. Element de circuit electric cu inductivitate și capacitate neglijabile, dar care, având rezistență electrică, poate fi introdus într-un circuit electric și care este folosit la aparatele electrice de încălzit, la reostate etc.; rezistență (II 5). [Pl. și: (m.) rezistori] – Din fr. résisteur, engl. resistor.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului neutru rezistor:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	rezistor	rezistorul	rezistoare	rezistoarele
Dativ-Genitiv	rezistor	rezistorului	rezistoare	rezistoarelor