Pluralul pentru safar
șafari
ȘÁFAR, șafari, s. m. (
Reg.) Mijlocitor, intermediar, samsar (necinstit). – Din
ucr. šafer, pol. szafar, germ. Schaffer. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin safar:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | șafar | șafarul | șafari | șafarii |
---|
Dativ-Genitiv | șafar | șafarului | șafari | șafarilor |
---|
șafări
șáfar m. (rut. šáfar, pol. szafarz, ung. sáfár, intendent, d. germ. schaffer și schaffner, intendent. V. și șufăr). Mold. Vechĭ. Stolnic, sofragiŭ. – Și șáfăr orĭ șáfer (rar azĭ), șoltic, șarlatan.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin safar:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | șafăr | șafărul | șafări | șafării |
---|
Dativ-Genitiv | șafăr | șafărului | șafări | șafărilor |
---|