Pluralul pentru scutelnic
scutelnici
SCUTÉLNIC, scutelnici, s. m. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie, era scutit de plata birului domnesc. –
Scuti +
suf. -
elnic. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin scutelnic:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | scutelnic | scutelnicul | scutelnici | scutelnicii |
---|
Dativ-Genitiv | scutelnic | scutelnicului | scutelnici | scutelnicilor |
---|