SINECLÍZĂ (‹ fr.; ‹ gr. syn „împreună” + enklisis „înclinare”) s. f. (GEOL.) Depresiune vastă în scoarța terestră (până la câteva sute de km în diametru), umplută cu sedimente și cu formații sedimentare de mare grosime, cu flancurile slab înclinate (zecimi de grad) și formă rotundă sau ovală cu contur neregulat. Se dezvoltă pe platforme. În s. sunt localizate în mod obișnuit zăcăminte importante de cărbuni, petrol, gaze ș.a.