solitarism nu are formă de plural
solitarism
SOLITARÍSM s. n. (
Livr.) Tendință, înclinație a cuiva de a se izola de oameni, de a trăi în izolare. –
Solitar +
suf. -
ism. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru solitarism:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | solitarism | solitarismul | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | solitarism | solitarismului | — | — |
---|