Pluralul pentru sonanta

sonante

SONÁNTĂ, sonante, s. f. Consoană a cărei emisie nu comportă niciun zgomot și care are unele caracteristici articulatorii și funcționale apropiate de vocale. ◊ (Adjectival) Consoană sonantă. – Din fr. sonnante.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin sonanta:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	sonantă	sonanta	sonante	sonantele
Dativ-Genitiv	sonante	sonantei	sonante	sonantelor

Cuvinte Populare:

Cuvinte Vecine:

Cuvinte Aleatoare: