Pluralul pentru sprahuire

sprăhuiri

SPRĂHUÍ, sprăhuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mișca un obiect încoace și încolo; a scutura ceva (făcând să cadă praf).

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin sprahuire:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	sprăhuire	sprăhuirea	sprăhuiri	sprăhuirile
Dativ-Genitiv	sprăhuiri	sprăhuirii	sprăhuiri	sprăhuirilor

Cuvinte Populare:

Cuvinte Aleatoare:

schizogenetică