Pluralul pentru stupit
stupituri
STUPÍT, stupituri, s. n. (
Reg.) Scuipat. ◊ Compus:
stupitul-cucului = plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze în formă de rozetă, cu flori liliachii, roz, albe (
Cardamine pratensis). –
V. stupi. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru stupit:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | stupit | stupitul | stupituri | stupiturile |
---|
Dativ-Genitiv | stupit | stupitului | stupituri | stupiturilor |
---|