taica nu are formă de plural
Declinarea substantivului feminin taica:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | țaică | țaica | — | — |
|---|
| Dativ-Genitiv | țaice | țaicei | — | — |
|---|
taică
TÁICĂ s. m. (
Pop.)
1. Tată. ♦ (La vocativ) Termen afectiv cu care se adresează cineva unui om mai în vârstă; termen afectiv cu care se adresează un părinte copilului său, un om mai în vârstă unuia mai tânăr etc.
2. (Determinat prin „părinte” sau „popă”) Nume (de adresare) dat preotului. – Din
tată (după
maică).
Cf. sb. tajko. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin taica:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | taică | taicăl | — | — |
|---|
| Dativ-Genitiv | taică | taicăi | — | — |
|---|