Pluralul pentru tarancuta
țărăncuțe
ȚĂRĂNCÚȚĂ, țărăncuțe, s. f. Diminutiv al lui
țărancă; țărancă tânără, fată de țăran. –
Țărancă +
suf. -
uță. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin tarancuta:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | țărăncuță | țărăncuța | țărăncuțe | țărăncuțele |
---|
Dativ-Genitiv | țărăncuțe | țărăncuței | țărăncuțe | țărăncuțelor |
---|