Pluralul pentru tiara
tiare
TIÁRĂ, tiare, s. f. 1. Coroană purtată de către regii vechilor perși și de către conducătorii altor popoare orientale.
2. Mitră papală formată din trei coroane suprapuse, decorate cu flori de crin stilizate. [
Pr.:
ti-a-] – Din
fr. tiare, lat. tiara. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin tiara:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | tiară | tiara | tiare | tiarele |
---|
Dativ-Genitiv | tiare | tiarei | tiare | tiarelor |
---|