Pluralul pentru umilinta

umilințe

UMILÍNȚĂ, umilințe, s. f. 1. Sentiment de inferioritate; atitudine provocată de acest sentiment; supunere. ♦ Smerenie față de divinitate. ♦ Slugărnicie. 2. Situație umilitoare impusă cuiva; ofensă adusă cuiva. – Umili + suf. -ință.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin umilinta:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	umilință	umilința	umilințe	umilințele
Dativ-Genitiv	umilințe	umilinței	umilințe	umilințelor