Pluralul pentru uratenie

urâțenii

URÂȚÉNIE, (2) urâțenii, s. f. 1. Faptul de a fi urât, starea a ceea ce este urât; urâciune (2). 2. (Concr.) Ființă urâtă sau obiect urât; ceea ce este urât. – Urât + suf. -enie.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin uratenie:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	urâțenie	urâțenia	urâțenii	urâțeniile
Dativ-Genitiv	urâțenii	urâțeniei	urâțenii	urâțeniilor

Cuvinte Populare:

Cuvinte Aleatoare: