uscaciune nu are formă de plural
uscăciune
USCĂCIÚNE s. f. 1. Însușirea de a fi uscat. ♦ Senzație puternică de sete, de căldură, de înecăciune (pe care o simte cineva în gură, în gât etc.).
2. Secetă. –
Usca +
suf. -
ăciune. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin uscaciune:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | uscăciune | uscăciunea | — | — |
|---|
| Dativ-Genitiv | uscăciuni | uscăciunii | — | — |
|---|