Pluralul pentru vesmant
veșminte
VEȘMẤNT, veșminte, s. n. Nume generic pentru un obiect de îmbrăcăminte; (la
pl.) totalitatea obiectelor care formează îmbrăcămintea cuiva. ♦ (La
pl.) Odăjdii. [
Var.:
veștmấnt, vestmấnt, vesmấnt s. n.] –
Lat. vestimentum. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru vesmant:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | veșmânt | veșmântul | veșminte | veșmintele |
---|
Dativ-Genitiv | veșmânt | veșmântului | veșminte | veșmintelor |
---|
Declinarea substantivului neutru vesmant:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | vesmânt | vesmântul | vesminte | vesmintele |
---|
Dativ-Genitiv | vesmânt | vesmântului | vesminte | vesmintelor |
---|