Pluralul pentru vitregire

vitregiri

VITREGÍ, vitregesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trata pe cineva cu răutate, cu dușmănie; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) de ceva. – Din vitreg.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin vitregire:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	vitregire	vitregirea	vitregiri	vitregirile
Dativ-Genitiv	vitregiri	vitregirii	vitregiri	vitregirilor