Pluralul pentru vrednicire

vredniciri

VREDNICÍ, vrednicesc, vb. IV. (Pop.) A se învrednici. ♦ Tranz. (Înv.) A merita. – Din vrednic.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin vrednicire:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	vrednicire	vrednicirea	vredniciri	vrednicirile
Dativ-Genitiv	vredniciri	vrednicirii	vredniciri	vrednicirilor

Cuvinte Populare:

Cuvinte Vecine:

Cuvinte Aleatoare: