Pluralul pentru zahatuire
zăhătuiri
ZĂHĂTUÍ, zăhătuiesc, vb. IV. (
Reg.)
1. Tranz. A sâcâi pe cineva.
2. Refl. A se pierde, a se rătăci; a se prăpădi. – Din
zăhăi. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin zahatuire:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | zăhătuire | zăhătuirea | zăhătuiri | zăhătuirile |
---|
Dativ-Genitiv | zăhătuiri | zăhătuirii | zăhătuiri | zăhătuirilor |
---|