Pluralul pentru mesterie
meșterii
MEȘTERÍE, meșterii, s. f. (
Înv. și
reg.)
1. Meserie;
p. gener. profesie.
2. Măiestrie, pricepere, îndemânare. ♦ Însușire (ascunsă) a unui obiect. –
Meșter +
suf. -ie. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin mesterie:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | meșterie | meșteria | meșterii | meșteriile |
---|
Dativ-Genitiv | meșterii | meșteriei | meșterii | meșteriilor |
---|