begard nu are formă de plural
begard
BEGÁRD s. m. membru al societăților mistice care se formau în sec. XIII în scopul atingerii perfecțiunii evanghelice. (< fr. bégard)
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin begard:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | begard | begardul | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | begard | begardului | — | — |
---|