Pluralul pentru borcan
borcane
BORCÁN, borcane, s. n. Vas (de sticlă, de lut, de faianță etc.), avînd de obicei formă cilindrică, fără toartă, larg la gură și cu marginile ușor răsfrînte; se întrebuințează la păstrarea dulcețurilor, murăturilor etc.
Zîmbi zîna cînd auzi și văzu urcioarele... Nu zise însă nimic care să-i dea vro bănuială, ci îi dete două borcane, cu care să ia apă mai în grabă. ISPIRESCU, L. 127.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru borcan:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | borcan | borcanul | borcane | borcanele |
---|
Dativ-Genitiv | borcan | borcanului | borcane | borcanelor |
---|