Pluralul pentru coclet
coclețe
COCLÉȚ, coclețe, s. n. (Pop.) Element al războiului de țesut prin care se trec firele de urzeală. [
Var.:
cocléte (
pl. cocleți)
s. m.] –
Et. nec. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru coclet:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | cocleț | coclețul | coclețe | coclețele |
---|
Dativ-Genitiv | cocleț | coclețului | coclețe | coclețelor |
---|