orfism nu are formă de plural
orfism
ORFÍSM s. n. 1. Curent ezoteric din Grecia antică, care preconiza dualismul suflet-corp și credința în metempsihoză.
2. Curent în pictură care susține primatul culorii pure ca mijloc de exaltare a luminozității și a dinamismului. – Din
fr. orphisme. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru orfism:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | orfism | orfismul | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | orfism | orfismului | — | — |
---|