Pluralul pentru patratel
pătrățele
PĂTRĂȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, pătrățele, s. n. și
f. Diminutiv al lui
pătrat (
1). ♦ Mic obiect în formă de cub sau de paralelipiped. –
Pătrat +
suf. -el, -ea, -ică. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru patratel:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | pătrățel | pătrățelul | pătrățele | pătrățelele |
---|
Dativ-Genitiv | pătrățel | pătrățelului | pătrățele | pătrățelelor |
---|