polisintetism nu are formă de plural
polisintetism
POLISINTETÍSM s. n. Caracteristică a unei limbi de a fi polisintetică; caracter polisintetic. – Din
fr. polysynthétisme. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru polisintetism:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | polisintetism | polisintetismul | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | polisintetism | polisintetismului | — | — |
---|