Pluralul pentru satir
satiri
* sátir m. (vgr. sátyros, lat. sátyrus). Mit. Un semizeŭ care locuia în pădurĭ, avea copite și coarne de țap și mergea în ceața luĭ Bacu. Fig. Om foarte libidinos. – Fals satír (fr. satyre).
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin satir:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | satir | satirul | satiri | satirii |
---|
Dativ-Genitiv | satir | satirului | satiri | satirilor |
---|