TEȘÍRE, teșiri, s. f. Acțiunea de a teși și rezultatul ei. ♦ (Tehn.) Operație de formare a unei fețe oblice la muchia unui obiect, având de obicei lățimea mică față de lungime. ♦ (Tehn.) Operație de formare a unei porțiuni tronconice la extremitatea unei găuri cilindrice. – V. teși.