Pluralul pentru tiuit
țiuituri
ȚIUÍT, țiuituri, s. n. Faptul de
a țiui; sunet prelung și ascuțit; țiuitură. [
Pr.:
ți-u-] –
V. țiui. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru tiuit:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | țiuit | țiuitul | țiuituri | țiuiturile |
---|
Dativ-Genitiv | țiuit | țiuitului | țiuituri | țiuiturilor |
---|