Pluralul pentru oclusiva
oclusive
OCLUSÍVĂ, oclusive, adj.f. (În sintagma)
Consoană oclusivă (și substantivat,
f.) = consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă. [
Var.:
ocluzívă adj.f.] – Din
fr. occlusive. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin oclusiva:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | oclusivă | oclusiva | oclusive | oclusivele |
---|
Dativ-Genitiv | oclusive | oclusivei | oclusive | oclusivelor |
---|