Pluralul pentru vierba
vierbe
VIÉRBĂ, vierbe, s. f. (
Reg.) Grup de trei fire de tort, formând o unitate de măsură la urzit. [
Pr.:
vi-er-] – Slav (
v. sl. vrŭbĭ).
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin vierba:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | vierbă | vierba | vierbe | vierbele |
---|
Dativ-Genitiv | vierbe | vierbei | vierbe | vierbelor |
---|