VIÉRME, viermi, s. m. Nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, cu corpul moale, lunguieț, de obicei cu o piele lucioasă, care trăiesc în sol, în apă sau ca parazite pe plante și pe animale; (
pop.) nume dat larvelor unor insecte. ◊
Vierme de mătase = larvă a unor fluturi care produc gogoșile de mătase și care se hrănesc cu frunze de dud sau de stejar. ◊
Expr. A avea (sau
a-l roade pe cineva)
un vierme la inimă = a fi chinuit de griji.
A trăi ca viermele în hrean (sau
în rădăcina hreanului) = a duce (și a se deprinde cu) o viață grea.
A avea viermi (
neadormiți) = a fi neastâmpărat, a nu-și găsi locul.
A-l mânca (pe cineva)
viermii (
de viu) = a fi foarte leneș și murdar. –
Lat. vermis.